ZIUA INTERNAȚIONALĂ A SIGURANȚEI PE INTERNET

Lumea virtuală

... asemenea celei reale, prezintă o serie de riscuri. Atunci când vorbim despre utilizarea Internetului de către copii şi tineri, o parte dintre aceste riscuri se referă la hărţuire şi ameninţare, furt de date personale, expunere la materiale ilegale sau cu conţinut „dăunător”, pornografie sau ademenire a minorilor către diverse comportamente riscante.

Agresorii cibernetici

Agresorii cibernetici pot divulga date reale, cu caracter personal, despre victimele lor pe site-uri şi forumuri sau pot publica materiale în numele lor cu scopul de a le defăima şi/sau ridiculiza. De asemenea, unii agresori pot trimite şi e-mail-uri de ameninţare şi hărţuire, în timp ce alţii publică bârfe şi instigă alte persoane la comportamente răutăcioase împotriva victimelor.

Hărțuirea

cunoscută drept cyberbullying atunci când are loc pe Internet, implică folosirea tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi mail-ul, telefoanele mobile, site-urile web defăimătoare, blogurile etc., cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil, un individ sau un grup de indivizi.

Victima

În această situaţie, victima poate să blocheze e-mail-urile sau SMS-urile ofensatoare sau să-și creeze o nouă adresă de e-mail ori un nou cont de utilizator. Dacă este vorba despre un chat public sau un cont pe o rețea de socializare (Atenție! Copiii își pot crea un cont pe rețeaua de socializare Facebook numai dacă au 13 ani împliniți), victima se poate adresa moderatorului pentru a bloca agresorul și poate folosi setările de confidențialitate ale contului.

Conform ultimelor cercetări prezentate de către Organizaţia „Salvaţi Copiii” 40% dintre tinerii Uniunii Europene sunt expuşi riscului pornografiei pe Internet.

Încrederea se poate dezvolta rapid în mediul online, sub masca anonimatului pe care Internetul îl oferă. Agresorii on-line caută copiii prin intermediul internetului şi dezvoltă cu aceştia relaţii on-line – apropierea de victimă prin atenţie sporită, bunătate, schimburi de muzică, cunoaşterea hobby-urilor copilului, empatizarea cu eventuale probleme ale acestuia. Se poate ajunge până la prezentarea unor clipuri sau imagini pornografice copilului, în speranţa de a-l face să accepte mai uşor astfel de „acte”. Unii agresori întreprind demersuri de a se întâlni cu copii racolaţi în acest mod. Ademenirea online poate apărea prin intermediul oricărui mijloc de comunicare online, nu doar prin reţele sociale – camere de chat, programe de instant messaging, etc.

 

     Potrivit ultimei cercetări realizate de către Organizaţia „Salvaţi Copiii”, jumătate dintre adolescenţii care utilizează Internetul postează fotografii pe internet, iar 92% nu ştiu unde să raporteze o situaţie de genul expunerii la un conţinut on-line dăunător.

     Orice situație de abuz asupra minorilor, petrecută în mediul online, trebuie sesizată Poliției, fie în mod direct, la cea mai apropiată unitate, fie prin intermediul Internetului, pe site-ul www.efrauda.ro. De asemenea, Organizația Salvaţi Copiii  gestionează un help line destinat semnalărilor situaţiilor de abuz sau agresiune pe internet, oferind și consiliere privind siguranța pe internet, pentru copii și părinți. Acest help line poate fi accesat la www.oradenet.ro Conform cercetării din 2014 a acestei asociaţii, principalele informaţii furnizate de copii pe reţele de socializare sunt: poze în care se distinge clar faţa copilului (81%), numele de familie (61%), numele şcolii la care învaţă (59%) şi vârsta sa corectă (47%). Un procent semnificativ dintre copii postează pe Internet chiar numărul de telefon (10%) sau adresa (16%).

Orice acţiune cu caracter preventiv în acest domeniu trebuie să aibă ca punct de plecare identificarea obiceiurilor de utilizare a serviciilor de internet de către elevi.

RECOMANDĂRI PENTRU COPII

  1. Nu oferi persoanelor întâlnite pe internet informaţii personale despre tine sau familia ta;

  2. Nu spune parola de la e-mail-ul tău altor persoane în afara părinţilor; dacă le comunici această parolă prietenilor sau altor persoane, acestea pot trimite mesaje jignitoare în numele tău sau pot intra pe site-uri interzise;

  3. Dacă vrei să te întâlneşti cu o persoană pe care ai cunoscut-o pe internet, anunţă-ţi părinţii anterior; oamenii pot fi foarte diferiţi de ceea ce au pretins că sunt în lumea virtuală;

  4. Evită să postezi pe internet fotografii care te surprind în ipostaze indecente; acestea sunt personale şi nu trebuie să ajungă la cunoştinţa oricui navighează pe internet; ele pot fi folosite, mai devreme sau mai târziu, pentru a vă face rău, ţie sau celor apropiaţi; în plus, odată ce asemenea fotografii vor fi făcute publice, nu vei mai putea, decât foarte greu, să ștergi din amintirea ta trauma rușinii și umilinței la care ai fost expus.

  5. Nu uita că nu tot ceea ce citeşti sau vezi pe internet este adevărat!

  6. Nu da curs îndemnurilor, sarcinilor și provocărilor pe care le primești în cadrul unor jocuri online care fac referire la viața reală și te îndeamnă să săvârșești fapte ce îți pot pune viața în pericol sau îi pot afecta pe cei din jur;

  7. Nu te teme de cei care te amenință pe internet, ca să te determine să faci ceea ce doresc ei. Ei nu au putere asupra ta, ci doar te păcălesc pe tine că ar avea vreo putere și doar dacă-i crezi au putere! În realitate, singurul lor atu este anonimatul. În fața unor adulți responsabili, precum părinții tăi, profesorii sau polițiștii, medicii sau psihologii, agresorul tău se va dovedi mai neajutorat decât tine, pentru că el se știe vinovat. Dacă te amenință că are acces la informații confidențiale ca să îți arate că e bine informat, nu uita că în realitate are acces numai la informații care se găsesc foarte ușor pe internet și nu dovedesc nimic. Așa că, nu ezita să anunți un adult în care ai încredere că ești victima unei agresiuni sub orice formă pe Internet și vei fi protejat!

  8. Dacă cineva te face să te simţi inconfortabil pe Internet, poţi oricând să renunţi la comunicarea cu acea persoană. Nu eşti obligat să stai pe Internet mai mult decât consideri tu şi nici să suporţi ceea ce îţi provoacă neplăcere sau teamă.

     

RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI

  1. Supravegheaţi activitatea copilului dumneavoastră în mediul virtual;
  2. Folosiţi internetul împreună cu copiii, căutaţi cu ei informaţii care să-i intereseze;
  3. Aşezaţi computerul conectat la internet într-o zonă deschisă, de unde puteţi uşor supraveghea copilul, de preferat în camera de zi;
  4. Folosiţi anumite mecanisme de control parental şi instalaţi instrumente de filtrare, ca măsuri suplimentare de supraveghere;
  5. Arătaţi copilului cum să folosească setările de siguranţă;
  6. Învăţaţi copiii să nu dea niciodată date personale sau poze celor cu care corespondează on-line;
  7. Explicaţii-le copiilor că nu este bine să stabilească, fără acceptul dumneavoastră, întâlniri cu persoane pe care le cunosc doar de pe internet. Discutaţi deschis despre riscurile la care se pot expune;
  8. Încurajaţi-vă copii să vă spună dacă cineva din mediul on-line îi face să se simtă inconfortabil ori le provoacă teamă;
  9. Învăţaţi-vă copilul ce înseamnă autoprotecţia pe internet. Dacă un site încurajează copiii să transmită numele pentru a personaliza conţinutul acelui program, ajutaţi-l să-şi găsească un nume fictiv;
  10. Încurajaţi-vă copilul să aibă o atitudine responsabilă, cuviincioasă inclusiv în mediul virtual, să nu transmită vulgarităţi, ameninţări sau injurii;
  11. În cazul în care sesizaţi schimbări negative în comportamentul copiilor, discutaţi cu aceştia şi încercaţi să aflaţi cauzele care au generat aceste modificări. Discutaţi cu cadrele didactice şi apelaţi la specialişti care vă pot oferi sprijin în gestionarea situaţiei;
  12. Pentru faptele abuzive din on-line, răspunderea e în offline, adică în mediul real;
  13. Internetul poate crea dependență! Nu lăsați copiii să petreacă ore în șir în fața ecranului, stabiliți de comun acord un program de utilizare a calculatorului și oferiți-le alternative de petrecere a timpului liber!
  14. Nu folosiți dispozitivele electronice ca alternativă la lipsa de disponibilitate de a petrece timp cu copiii dumneavoastră! Internetul nu poate înlocui afecțiunea, conversația și educația pe care le pot oferi numai părinţii în timpul petrecut împreună cu copiii. Dacă acest timp este pierdut, riscurile utilizării greșite a internetului devin din ce în ce mai mari.

Ce înseamnă date cu caracter personal?

     Datele personale sunt datele proprii unei persoane, folosite pentru identificarea acesteia și care au un caracter privat: nume și prenume, codul numeric personal, data nașterii, adresa fizică sau electronică, numerele de telefon, naționalitatea, limba, sexul, contul bancar, amprente, înregistrarea vocii, fotografii, adresa IP, școala și clasa din care fac parte, programul familiei etc. Datele personale permit identificarea unei persoane fie direct, fie prin alăturarea mai multor elemente de informație.